Scrisoarea unui nou-născut către mama
 |
| Foto: pinterest.com |
Scumpa mea mămică, sunt eu, copilul tău. Acel copil pe care l-ai purtat nouă luni sau și mai mult în burtică, cel pe care îl mângâiai și îi vorbeai cu atât drag în timp ce eu îți savuram bătăile inimii și vocea. Scumpa ta voce, pe care am avut onoarea să o aud de acolo, din interiorul tău. Oare cine mai e în stare de așa ceva?
Sunt eu mami, acel copil pe care ți l-ai dorit atât de mult, acel copil care te lăsa cu ochii în lacrimi când mergeai la ecografie și când mi-ai simțit prima mișcare. Sunt iubirea pură, născută din iubire și am venit iubire să vă aduc, ție și lui tata.
Acum poate nu mai sunt la fel de liniștit și de comod precum am fost acele nouă luni, știu că îți deranjez somnul, că nu mai apuci să savurezi cina, că uiți uneori să te piepteni. Dar mami, te iubesc și am nevoie de tine. Tu ești universul meu, tu ești ghidul meu în această lume nouă, diferită, stranie și înfricoșătoare pe alocuri.
Am nevoie de brațele tale, în ele domnește liniștea, pacea, dragostea. Când mă cuprinzi la pieptul tău mă simt atât bine. În brațele tale e cald, îți aud inima cum îți bate, îți simt mirosul, îți aud respirația și vocea; lucruri atât de dragi mie încă din prima mea zi de existență. În tine și prin tine m-am născut mamă, prin tine, de la tine și cu tine învăț să trăiesc.
Atunci când plâng și te chem în ajutor, mi-e teamă, mă simt singur și părăsit, mi-e frig sau foame sau mă doare ceva anume și nu pot face față acestei frici sau dureri fără tine, mamă. Ajută -mă, alina-mă, asculta-mă!
Vreau să știu că mă iubești și mă accepți și atunci când sunt bolnav, supărat, iritat, flămând, nerabdator, obosit, atunci când nu te las să dormi, să mănânci, să faci ordine prin casă sau să termini o discuție la telefon.
Eu nu am ceas, eu nu pricep ce înseamnă "o să vin curând", "mă întorc peste 5 minute” sau "mai așteaptă un pic", eu am nevoie de tine aici și acum. Sunt încă foarte mic, mamă, dar îți promit că o să învăț să aștept când o să fiu mai mare, o să învăț să spun ce anume mă supără și ne va fi la amândoi mai simplu.
Eu te iubesc mamă și atunci când ești nerăbdătoare, atunci când plângi, când ești furioasă, când ești obosită sau neîncrezută în ceea ce faci. Îți simt neliniștea și neîncrederea și îmi e și mai frică, mamă. Nu te îngrijora! Eu sunt cu tine! Tu ești cea mai bună mamă din univers, cea mai minunată mamă pe care aș fi putut să o am vreodată. Chiar dacă greșești, eu te iubesc! Ții minte? Noi învățăm împreună! Ai încredere în tine mamă, toate răspunsurile sunt ascunse în interiorul tău și în ochii mei. Fii sigură, sunt un copil perfect, nu-mi căuta cusur, ci caută calea să te conectezi cu mine și să mă înțelegi, să fim un tot întreg.
Te iubesc mamă! Ți-am spus asta când ai simțit prima lovitură din burtică, când ți-am zâmbit prima dată, de fiecare dată când m-ai atașat la sân și am gemut de plăcere, când m-am trezit și te-am văzut alături, când m-ai ținut în brațe ca să mă simt mai bine, când vați privit unul pe altul cu tata plini de dragoste și eu am săltat de bucurie. Îți spun că te iubesc de fiecare dată când îți stâng degetul în pumnul meu micuț. E mic mamă, dar are în el multă putere, ambiție, curaj și încredere și tu ești cea care îmi poți păstra această putere și o poți înmulți zi de zi, iubindu-mă chiar și atunci când ochii și mâinile îți sunt obosite.
Te iubesc mamă! Iubește-mă și tu, orice aș face!
Anastasia Popescu
pre-consultant în alăptare
fondatoarea „Mămica Alăptează”
