Copilul la 3-4 luni refuză să fie alăptat ziua sau cum se manifestă Greva Suptului

Copilul la 3-4 luni refuză să fie alăptat ziua sau cum se manifestă Greva Suptului

foto; inquisitr.com

Multe mame se ciocnesc, la vârsta de 3-4 luni ale copilului, de refuzul
bebelușului de a suge lapte matern ziua, problema nu se manifestă însă și pe timp de noapte. Pentru multe mame acesta devine
un motiv de îngrijorare. Ele se întreabă dacă nu cumva a dispărut laptele ori
poate copilul nu are poftă de mâncare, o fi laptele mai puțin gustos sau
copilul s-a îmbolnăvit? Consultanta în alăptare „Mămica Alăptează” Olga Gutium
ne spune de ce se întâmplă acest lucru și ce e de făcut cu această grevă a
suptului manifestată de copil.

„Din start
vreau să liniștesc mamele care se confruntă cu o asemenea situație: copilul
vostru e absolut sănătos, cu el totul e în regulă și cu laptele matern la fel.
Laptele nu și-a schimbat gustul, nu a devenit mai puțin hrănitor și folositor
și nici nu a dispărut nicăieri peste noapte.”, spune Olga Gutium.

De ce copii manifestă asemenea comportament în jurul
vârstei de 3-4 luni?

„Vreau să
specific un lucru foarte important. Nu trebuie să vă faceți griji, acest
comportament este absolut normal și reprezintă și el una din etapele de creștere
și dezvoltare ale sugarului. DAR! Dacă folosiți cumva suzete și/biberoane,
acest comportament poate fi un semnal de refuz al sânului în favoarea suzetei
sau a biberonului. În acest caz, nu i le mai oferiți copilului.  Dacă totuși nu oferiți bebelușului suzete și/
biberoane, atunci nu aveți de ce să vă îngrijorați.”,  menționează consultanta în alăptare.

Olga Gutium-

consultant în alăptare

Olga Gutium ne
spune că acest comportament specific bebelușilor în vârstă de 3-4 luni se
manifestă din cauza puseului de creștere cu care se confruntă sugarii la
această vârstă.  Bebelușul, în această
perioadă, petrece tot mai mult timp treaz, scurtându-și perioada de somn, acesta
începe să observe, să examineze și să comunice tot mai mult cu lumea din jur.
Copilul are parte de o dezvoltare emoțională bruscă și îi este tot mai
interesant tot ceea ce vede în jur. Dornic și curios de a descoperi și examina
mediul ce-l înconjoară, copilul nu prea „mai are timp” pentru alăptare. Totul este nou, necunoscut, curios și distrage bebelușul de la supt, doar
atunci când îi e somn copilul se poate concentra asupra suptului.

*Notă: Puseu
de creștere – o perioadă de dezvoltare rapidă la nivel motoric, psihic, fizic
și emoțional, cu care se confruntă bebelușii în primul an de viață. Puseul de
creștere durează de la câteva zile până la o săptămână, în unele cazuri chiar
și mai mult.  

Cum trebuie să procedeze
mama pentru a-i asigura cantitatea necesară de lapte, ca eventual să nu se
confrunte bebelușul cu o problemă a greutății corporale scăzute?

În această situație, trebuie  să
respectați câteva reguli pentru a ajuta copilul să se concentreze asupra
suptului, dar și pentru a-i asigura aportul caloric necesar. Iată ce recomandă
consultanta în alăptare:

- Alăptați copilul într-o
cameră semi- întunecoasă și liniștită (nu includeți TV-ul și  îndepărtați orice altă sursă de zgomot și
mișcare);

- Rugați ceilalți membri
ai familiei să nu vă deranjeze, să nu distragă copilul;   

- Profitați cât mai mult de contactul piele la piele și păstrați-vă calmul, bebelușul vă resimte starea emoțională;

- Alăptați în jurul
somnului. Adică atunci când copilul este somnoros: înainte de a adormi, în
timpul somnului (fără a-l trezi), îndată de cum se trezește; 

-  Manifestați-vă calm față de această perioadă. Nu panicați și în nici un caz nu oferiți copilului altceva
decât sânul cu lapte matern.

„Nu vă îngrijorați dacă în această perioadă bebe va lua în greutate ceva
mai puțin. Acest lucru se poate întâmpla din cauza că bebelușul este supus unui
efort mai mare decât înainte și a faptului că mănâncă ceva mai rar.”, spune consultanta
în alăptare - Olga Gutium.

Anastasia Popescu

Intoleranța față de lactoză

Intoleranța față de lactoză

sursa foto: todoparabeve.blogspot.com

Toți știm că cea mai bună hrană pentru bebeluș este laptele de mamă. Acesta
conține o mulțime de elemente diferite (cam vreo 400, după ultimele cercetări)
care sunt esențiale pentru dezvoltarea copilului. Printre aceste elemente se
regăsesc lipide, proteine, vitamine și minerale, fermenți, anticorpi și multe altele. Laptele matern este
imposibil de reprodus sau de imitat, deoarece acesta este o substanță vie,
numită și sânge alb.

Lactoza

Unul din cele mai importante componente ale laptelui matern este zahărul laptelui matern sau  lactaza. Acesta conferă un gust plăcut
laptelui matern și asigură 40% din nevoile energetice ale copilului. Lactoza
care nu este scindată în intestin, migrează mai departe și stimulează crearea
bacteriilor precum Lactobacillus bifidus. Aceste bacterii asigură aciditatea
mediului intestinal, astfel protejându-l de bacteriile patogene, ciuperci și
paraziți. Cu cât mai multă fermentație are loc, cu atât mai multe gaze apar.
Formarea gazelor la copiii alăptați este o normă.

Potențialele probleme cu lactoza

Dacă activitatea fermentului lactaza este scăzută sau în general lipsește (această stare este denumită insuficiența de lactază), lactoza devine
mâncare pentru bacteriile care se înmulțesc în intestinul subțire, cât și în
acel gros, formând un mediu favorabil bacteriilor și micro-organismelor. Drept
urmare, apare diluarea scaunelor, formarea gazelor și a durerilor de burtă.
Apariția unui scaun foarte acid poate afecta mai departe pereții
intestinului. Insuficiența de activitate a lactazei poate conduce și la o
adăugare proastă în greutate a bebelușului.

Simptome

Insuficiența de lactază poate fi suspectată în cazul următoarelor simptome:

1. Scaun lichid (deseori aproape spumos și acid) care poate fi des
- 8 -10 ori în 24 de ore sau să fie foarte rar, sau doar cu  stimulare (mai mult este caracteristic
pentru copiii hrăniți artificial și care au insuficiență de lactază).

2. Copil agitat în timpul sau după hrănire.

3. Balonare

4. În cazurile mai grave de insuficiența de lactază, copilul ia prost în
greutate sau chiar pierde din ea.

5. Regurgitările abundente.

Copilul are, de regulă, un apetit bun, începe să sugă cu poftă, dar după
câteva minute plânge, lasă pieptul, ridică picioarele la burtă. Scaunul este
frecvent, galben, acid și spumos. Dacă prelevăm un eșantion din scaun într-un
recipient de sticlă, putem observa o stratificare a acestuia, o parte fiind mai
densă iar alta lichidă. Trebuie de menționat că atunci când se folosesc scutece
de unică folosință, partea lichidă este absorbită de scutec, deci această
divizare a scaunului poate să nu fie observată.

Analize pentru depistarea insuficienței de lactază

Există câteva tipuri de analize pentru a depista insuficiența de lactază,
din păcate nici una dintre acestea nu este analiza ideală, care ar putea duce
la un diagnostic sigur și care să nu fie traumatizantă pentru copil.

1. Cel mai sigur mod de a confirma insuficiența de lactază este biopsia
intestinului subțire. Aceasta constă în prelevarea eșantioanelor de celule
superficiale ale intestinului subțire pentru a determina nivelul de activitate
a lactazei. Este o metodă foarte rar folosită, din motive evidente, deoarece
implică anestezie generală, introducerea unor instrumente în intestinul
copilului, etc.

2. Curba lactozei. Pe stomacul gol se administrează o doză de
lactoză și se face analiza sângelui de mai multe ori pe durata unei ore. La
modul ideal, aceeași analiză se face și cu o doză de glucoză, iar apoi curbele
se compară. Totuși, aplicarea acestei metode de analiză este destul de greu
realizabilă la sugari, din cauza că aceștia trebuie să fie înfometați mai
întâi, apoi analiza sângelui repetată este dezagreabilă, iar administrarea
lactozei produce simptome dureroase pentru bebeluși. Medicii occidentali pun sub
semnul întrebării eficacitatea și veridicitatea acestei analize, pentru că se
întâlnesc, deseori, rezultate false.

3. Testul la hidrogen. Se măsoară cantitatea de hidrogen din aerul
expirat la pacientul căruia i s-a administrat o doză de lactoză. Dezavantajele
acestui test sunt: simptomele neplăcute de la administrarea lactozei,
necesitatea folosirii unor aparate scumpe, la copiii mai mici de 3 luni nu sunt
clar stabilite normele de hidrogen care ar trebui să fie în aerul expirat.

4.Cea mai populară metodă este cea a analizei scaunului la glucide.
Din păcate este și cea mai inexactă analiză. În primul rând, nu sunt stabilite
normele de glucide care ar trebuie să indice la o insuficiență de lactază. Totuși
analiza nu răspunde la întrebarea care anume glucide au fost depistate,
lactoză, glucoză, galactoză etc. Această analiză trebui folosită în combinație
cu altele pentru a putea pune un diagnostic corect.

5. Coprograma. De regulă se face în combinație cu alte teste.
Aciditatea normală a scaunului are un ph=5,5 și mai sus, în cazul insuficienței
de lactază, aciditatea este mai mare iar ph-ul este mai mic. De asemenea, cu cât
mai mulți acizi grași sunt depistați, cu atât crește probabilitatea unei
insuficiențe de lactază.

Tratament

Este important de reținut că de fiecare dată se tratează copilul, și nu
analiza. Dacă pediatrul sau dvs. ați depistat unele simptome de insuficiență, de
lactază, aceasta nu înseamnă că bebelușul este bolnav. Diagnosticul se pune
doar atunci când starea generală a copilului și toate analizele indică
probleme. Starea clinică a copilului nu presupune doar un scaun spumos și
dureri de burtică, majoritatea sugarilor se confruntă cu astfel de simptome
fără a fi însă bolnavi. În cazul insuficienței de lactază, este important de
menționat că întâlnim toate simptomele odată precum: scaun lichid și acid,
dureri și zgomote în burtică, adăugarea proastă în greutate.

De asemenea, poate fi confirmat diagnosticul dacă, odată cu începerea
tratamentului cu lactază prescris de medic, se observă imediat o îmbunătățire a
stării copilului.

Așadar care sunt metodele de
tratament și ameliorare a insuficienței de lactază?

1. Organizarea corectă a alăptării. La majoritatea femeilor, compoziția laptelui, la începutul suptului și la
sfârșitul acestuia, este diferită. Cantitatea de lactoză nu depinde de regimul
alimentar al mamei și nici de etapa alăptării, grăsimea laptelui însă, variază.
La început curge laptele mai apos. Acest lapte se acumulează în sân între două
alăptări, atunci când sânul nu este stimulat. Apoi, pe măsură ce copilul suge,
începe să curgă laptele mai gras. Între două alăptări, porțiunile de lapte mai
gras, care se pot lipi de canalele de lapte, revin în lapte doar atunci când laptele
este activ supt și țâșnește din canale. Laptele gras ajunge din stomac în
intestin mai greu decât cel apos, de aceea lactoza are timp să fie prelucrată.
Laptele apos, se mișcă mai repede și 
poate ajunge în intestinul gros înainte ca lactoza să fie scindată
corespunzător. Acolo, aceasta fermentează și provoacă gaze și scaun acid.

Înțelegând diferențele dintre tipurile de lapte, putem preveni apariția
insuficienței de lactază provocată de organizarea necorespunzătoare a
alăptării. Ideal ar fi să fiți ajutată de un consultant în alăptare, pașii de acțiune
arată astfel:

a) Pomparea laptelui după alăptare nu este binevenită. Mama va
congela acest lapte, iar copilul va primi un lapte mai puțin gras și cu un
conținut ridicat de lactoză.

b) Schimbarea sânului din care este alăptat copilul se face numai atunci
când acesta a golit primul sân. În caz contrar, acesta va primi iarăși o
doză mare de lapte din față cu multă lactoză.

c) Mai bine hrăniți din același sân, dar mai des, deoarece în
pauzele mari între alăptări se acumulează mai mult lapte din față.

d) Atașarea corectă la sân este esențială. Dacă copilul nu va fi
poziționat corect, laptele va fi mai greu de supt, iar pe acel gras nu va reuși
să-l primească.  Atașarea incorectă poate fi suspectată dacă aveți fisuri sau dureri când alăptați. Mulți consideră că
durerea este normă în alăptare, dar nu este corect.

e) Alăptările de noapte sunt foarte importante, deoarece anume
noapte se produce mai mult lapte din spate.

f) Este de dorit să lăsați copilul singur să se detașeze de sân atunci
când este sătul, îndeosebi în primele luni de viață.

2. Excludeți alergenii din regimul alimentar. De cele mai multe ori, este vorba de proteina din laptele de vacă. Dacă mama consumă mult lapte
integral de vacă, atunci o parte din proteinele acestuia pot ajunge și în
laptele matern, ceea ce poate cauza discomfort sugarului. Pentru început, mama
trebuie să excludă laptele de vacă, dar și celelalte produse lactate, după o perioadă, poate începe să introducă treptat, din nou, cașcavaluri sau iaurturi. Nu este necesar un regim strict, doar că
consumarea cu atenție a produselor lactate poate avea efecte pozitive asupra
stării copilului.

3. Pomparea laptelui înainte de alăptare. Dacă excluderea
alergenilor și schimbarea mai rară a sânului nu ajută la ameliorarea stării
copilului, se poate de încercat stoarcerea ÎNAINTE de alăptare a unei mici porții de
lapte din față, bogat în glucide. Această metodă se aplică cu prudență, pentru a
nu provoca hiperlactația. Ideal ar fi să fiți îndrumată de un consultant în
alăptare.

Dacă sfaturile de mai sus nu avut rezultate, este necesară consultația
medicului. Anume medicul va stabili dacă comportamentul și simptomele sunt
tipice sugarilor sau dacă într-adevăr există o problemă. Fermentul lactaza se
prescrie pe cursuri, deseori se încearcă excluderea lui după 3-4 luni, când se
încheie maturizarea fermentului lactaza. Importantă este stabilirea dozei
exacte, una prea mică nu va calma simptomele, iar alta prea mare va cauza
constipații. Doza, de asemenea, este stabilită de medic.

Sursa: gvinfo.ru

Redactor: Cristina Voicu

Mămicile susțin campania de promovare a alăptării Mămica Alăptează (partea II)

Mămicile susțin campania de promovare a alăptării Mămica Alăptează (partea II)

Mămica Alăptează este susținută de tot mai multe mămici din Moldova și de moldovence de peste hotarele țării, în inițiativa sa de a promova alăptarea. Mămicile ne-au expediat fotografii în care își alăptează odorașii. Una dintre susținătoarele campaniei s-a dovedit că deține o adevărată colecție de fotografii de acest gen.

 Mulțumim călduros pentru susținere tuturor mamelor care s-au alăturat campaniei noastre!

* Aceste fotogrfii aparțin expediatorilor! Logoul Mămica Alăptează este plasat pe ele în semn de susținere a campaniei de promovare a alăptării!

Alăptarea pe timp de noapte - 8 motive pentru care este atât de importantă

Alăptarea pe timp de noapte
- 8 motive

 pentru care este atât de importantă

foto: sincedaily.com

În sfârșit, ai sosit acasă cu bebelușul tău nou-născut. Cum doarme noaptea?
Probabil se trezește la fiecare 2-3 ore, sau poate mai des, pentru a fi
alăptat. Când te confrunți cu somn întrerupt noapte după noapte, începi să pui
la îndoială necesitatea de a alăpta pe timp de noapte, însă aceasta este foarte
importantă atât pentru copilul tău, cât și pentru rezervele tale de lapte.

Dacă pui la îndoială necesitatea alăptărilor nocturne, iată 8 motive pentru
care nu ar trebui să renunți la aceasta:

1. Bebelușii au un stomac minuscul. Știați că în stomacul unui nou-născut
poate încăpea aproximativ 20 ml de lichid? Dacă lichidul în cauză este lapte
matern, acesta este digerat în nu mai mult de o oră. Doar în ziua a 10-a stomacul bebelușului ajunge de mărimea unei mingi de golf și poate reține 60 ml de
lichid. Așadar, alăptatul o dată la o oră sau două este pe deplin justificat.
Aceasta înseamnă că și noaptea ei vor avea nevoie să fie hrăniți. Avantajul
este că, cu cât mai des alăptați, cu atât mai mult lapte veți produce.

2. Bebelușii consumă mai mult lapte noaptea. Un studiu a arătat că
bebelușii beau mai mult lapte noaptea decât în oricare alt interval de timp -
20% din totalul zilnic de lapte era consumat anume noaptea. Majoritatea
copiilor care au participat la studiu erau hrăniți pe timp de noapte de 2 sau 3
ori. Pentru un copil care ia puțin în greutate, alăptările pe timp de noapte
sunt cele care pot face diferența, cu cât mai des va fi alăptat, cu atât mai
multe calorii pentru creștere va asimila.

3. Alăptările nocturne ajută bebelușul să doarmă. Laptele matern conține
triptofan, un aminoacid care induce o stare de somnolență și relaxare.
Cantitatea acestuia în lapte este mai mare seara și pe timp de noapte.
Triptofanul este un precursor al serotoninei, care este un hormon responsabil
de reglarea ciclurilor de somn și a dispoziției. Mai mult decât atât, acesta
contribuie la dezvoltarea creierului bebelușului. Alăptând noaptea, îți ajuți
copilul să doarmă și să se dezvolte armonios.

4. Nivelul de prolactină este mai ridicat pe timp de noapte.
Prolactina, hormonul responsabil de producerea laptelui, are un nivel de
producere mai înalt pe timp de noapte. Așadar alăptatul nocturn contribuie la
suplinirea mult mai activă a necesităților de lapte, astfel ajutându-te să menții
o lactație bună.

5. Alăptarea nocturnă contribuie la prelungirea perioadei de amenoree. Amenoreea
indusă de lactație este o metodă de contracepție eficace 98%, atât timp cât
este folosită corect. Dacă copilul tău are mai puțin de 6 luni și este alăptat
exclusiv zi și noapte iar menstruația încă nu a revenit, poți folosi această metodă
de contracepție. Cercetătorii cred că anume nivelul de prolactină crescut pe
timp de noapte contribuie la amânarea revenirii ciclului menstrual. Totuși,
nici această metodă de contracepție nu este 100% sigură, așadar, dacă doriți cu
orice preț să evitați o nouă sarcină, folosiți prezervative sau alte metode de
contracepție permise în alăptare.

6. Ritmul circadian al bebelușului este încă în curs de dezvoltare. Indiferent
dacă alăptezi sau nu, bebelușul tău nu a avut un somn consolidat pe timp de
noapte până la 3-4 luni, deoarece ritmul său biologic este încă destul de
imatur. Perioadele lungi de somn neîntrerupt nu sunt consecința faptului că
alăptezi sau nu, ci reprezintă un punct de hotar în dezvoltare pe care toți
copii îl ating, mai devreme sau mai târziu.

7. Probabil cel mai important motiv de a alăpta noaptea este că aceasta reduce
riscul de moarte subită la bebeluși. O analiză a 18 studii diferite a
arătat că alăptarea nocturnă contribuie la reducerea riscului de moarte subită
cu aproximativ 50%. Specialiștii în somn spun că stimularea bebelușului este un
important mecanism de supraviețuire, iar aceste stimulări sunt mai frecvente la
bebelușii alăptați.

8. Mamele care alăptează dorm, de fapt, mai mult. În studiul lor
despre starea psihologică a mamei și a depresiei post-partum, Kendall-Tackett și
colegii lui au raportat că mamele care alăptează beneficiază de mai mult somn
decât mamele care hrănesc artificial sau mixt. Chiar și în contextul trezirilor
nocturne, aceste mame care alăptează au raportat un nivel mai mare de energie
pe timpul zilei. Alți cercetători au descoperit că mamele care alăptează au, în
medie, cu 45 de minute mai mult timp de dormit, chiar dacă somnul le este
fragmentat. Chiar dacă 45 de minute nu sunt un timp semnificativ, anume acest
timp poate face diferența atunci când te confrunți cu lipsa acută de somn.

Bebelușii au nevoie să mănânce noaptea. Fie că hrănești cu lapte praf și
vei fi nevoită să te scoli din pat pentru a pregăti o sticluță, fie că
alăptezi, iar în cazul dat poți lua bebelușul cu tine în pat și să te odihnești în
timp ce îl alăptezi.

Dormitul o noapte întreagă ține de un hotar de dezvoltare neurologică la
bebeluși și nu are legătură cu alăptarea nocturnă. Deci îmbărățișează-ți
micuțul care se trezește noaptea ca să mănânce, privește-l, rămâi ancorată în
acest moment frumos de alăptare și apoi mergeți ambii să dormiți, știind că ești
una din miile de mame care se trezește noaptea pentru a avea grijă de bebelușul
ei.

Sursa: bellybelly.com

Redactor: Cristina Voicu

Oferim ori nu apă sau alte lichide bebelușilor până la 6 luni?

Oferim ori nu apă sau alte lichide bebelușilor până la 6 luni?

sursa foto: clubulbebelusilor.ro

Oferim sau nu bebelușilor sub șase luni apă și/sau ceai? Această temă provoacă dispute încinse în rândul mămicilor.
Unde se ascunde adevărul aflați în articolul de mai jos, de la  consultanta în alăptare „Mămica Alăptează” – Olga Gutium.

Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni,
ceea ce ar însemna că în prima jumătate de an din viața copilului acesta va primi
numai lapte matern. Laptele matern satisface sută la sută necesitățile
bebelușilor până la vârsta de șase luni sau, mai bine zis, până la începerea
diversificării.  Laptele matern nu este
doar hrană, menirea acestuia este și de a potoli setea, întrucât este compus în
proporție de 87 la sută din apă biologic activă, ușor de asimilat pentru
rinichii încă incomplet dezvoltați ai copilului.

Apa

Chiar și o
cantitatea foarte mică de apă nu este recomandată, mai mult decât atât, aceasta
nu numai că nu are nici un beneficiu, ci, din contra, poate provoca și daune
sănătății copilului.

„Numeroasele
studii OMS efectuate pe teritoriul
țărilor cu climă călduroasă au demonstrat că laptele matern este suficient
pentru bebelușii care încă nu au început diversificarea, chiar și pentru cei care
trăiesc în țări foarte călduroase, chiar și în zilele cu temperature foarte ridicate.
Pur și simplu oferiți-i copilului sânul ori de câte ori o cere, astfel își va
asigura cantitatea de hrană și lichide necesară organismului său”, spune Olga
Gutium.

Olga Gutium
consultant în alăptare

Consultanta în
alăptare atenționează despre faptul că apa nu numai că nu aduce nici un
beneificiu bebelușului care încă nu a început diversificarea, dar poate cauza și
daune sănătății acestuia. „Când mama îi
oferă bebelușului apă în locul sânului, asta înseamnă că micuțul, în loc să
primească cantitatea cuvenită de lapte matern, primește apă lipsită de
calorii și substanțe nutritive, iar acest lucru poate duce la faptul că bebe va
lua puțin în greutate. Dacă mama mai oferă această apă din biberon, apare și
riscul refuzului de sân, întrucât din sticluță se suge mai ușor decât din
sânul mamei. Copilul nu va suge corect sânul, nu va primi cantitatea necesară
de lapte și, iarăși, va lua puțin în greutate. Dacă apa i se oferă micuțului în
cantități mari, în acest caz există riscul de a suprasolicita rinichii
bebelușului, care încă nu sunt formați definitiv”, a specificat Olga Gutium.

Ceaiurile

Specialista susține că ceaiurile negre și verzi nu sunt recomandate copiilor
până la vârsta de doi ani, din motiv că acestea împiedică absorbția de fier în
organism și astfel copilul riscă să sufere de anemie din cauza consumului de
ceai. Ceaiurile de plante la fel nu sunt recomandate, dat fiind faptul că
acestea au, în primul rând, efect terapeutic, iar din acest punct de vedere apare
posibilitatea unui supradozaj. Nu există studii suficiente despre efectul
ceaiurilor de plante asupra sugarilor și nici o listă autorizată de medici cu
cantitățile exacte de ceai sigure administrării bebelușilor. Totuși cercetările
desfășurate asupra popularului ceai de romaniță au demonstrat că și acesta îngreunează
absorbția de fier în organism.

Sucurile

Sucurile nu sunt recomandate copiilor cel puțin până la vârsta de un an.
S-a demonstrat că sucurile din comerț aduc mai multe daune decât beneficii.
Fructoza și acizii din componența acestor băuturi nu numai că nu aduc nici un
folos bebelușilor, ci chiar irită sensibila mucoasa gastrică a copilului. Sucurile
au în componența lor o cantitate sporită de zahăr și îndulcitori, acestea se
digeră greu și conțin factori alergeni. Numeroase studii efectuate în SUA au
demonstrat că băuturile dulci consumate în frageda copilărie sporesc riscul
obezității de care va suferi copilul și, ulterior, adultul.

În concluzie, Olga Gutium spune că bebelușilor care au început
diversificarea li se va oferi pentru băut fie apă plată din comerț, fie apă
fiartă sau compot de fructe neîndulcit.

Anastasia Popescu