(EDITORIAL) Cum putem fi cu toții de folos atunci când vine vorba de alăptare?
Suntem în Săptămâna Mondială a Alăptării care se desfășoară anual între 1 și 7 august. Anul acesta s-a ales și un slogan apropiat de ceea ce vreau să scriu în acest articol: „Susținem alăptarea împreună”. Deci poate e timpul să ne gândim cum o putem face? Cu toții! Împreună! Mă bucură faptul că în Chișinău se petrec tot mai multe evenimente dedicate alăptării, măcar și pentru această săptămână și mă bucur că tot mai multe cadre medicale atrag atenția acestui subiect sensibil. Dar nu pot să nu recunosc că o mare parte din tot ceea ce se întâmplă îmi lasă un nod în gât și o să explic și de ce.
În primul rând cineva care pretinde că promovează și susține alăptarea nu va avea printre partenerii evenimentului producători de lapte praf, suzete și biberoane. De ce? Pentru că aceștia fără excepție încalcă grosolan Codul Internațional de Marketing al Substitutelor de Lapte Matern (CIMSLM). Ceea ce nu înseamnă că laptele praf nu ar trebui să existe, ci doar faptul că acești producători intenționat dezinformează, oferă mostre gratuite lăuzelor, oferă cadouri cadrelor medicale ș.a.m.d. (vedeți Codul) pentru a-și spori vânzărilor. Consultanții în alăptarea nu colaborează cu CIMSLM, aceeași poziție o au tot mai mulți medici susținători ai alăptării, ca de exemplu pediatrul canadian Jack Newman care este un adevărat guru al alăptării și pentru care îmi exprim toată admirația.
Deci, acolo unde vedeți pe anunțul unui eveniment dedicat alăptării parteneri producători de lapte praf sau biberoane, fiți sigure că informația pe care o veți auzi va fi cel puțin distorsionată. Pentru că un specialist informat cu adevărat în ceea ce ține de alăptare, știe câte probleme de alăptare pot cauza promovarea produselor CIMSLM, știe ce politică de promovare au aceștia și niciodată nu se va alia cu ei. Cum vă imaginați un asemenea eveniment? Pentru mine e ceva de genul unui eveniment dedicat modului sănătos de viață, dar partenerii cărora ar fi o companie producătoare de țigări; ceva de genul „Noi vă îndemnăm să duceți un mod sănătos, dar dacă nu vă reușește vă invităm să fumați țigări de-ale noastre”.
Pe lângă cele expuse mai sus consider că susținerea alăptării nu înseamnă organizarea o dată în an a unui eveniment în cadrul căruia mai și promovezi informație învechită și eronată. Să promovezi alăptarea și să o susții nu înseamnă o bifă cu htagul #SaptamanaAlăptării și nici discursurile despre cât de benefică e alăptarea și nici atacarea mamelor care n-au alăptat sau nu alăptează.
Deci ce putem face pentru a contribui la sporirea numărului femeilor care alăptează?
Știm despre toate beneficiile alăptării, cât de naturală, normală, sănătoasă și de neînlocuit este alăptarea. E bine să amintim despre aceste lucruri, dar să nu ne limităm la atât. Cât de folositoare și cel mai important cât de aplicabilă în practică este această informație pentru o gravidă de exemplu sau pentru mama unui nou-născut? Ea știe că asta e bine, dar cum aceste declarații o ajută să depășească dificultățile în alăptare pe care le întâlnește?
INFORMAREA este cuvântul de aur când vine vorba de alăptare. Cine să se informeze? Părinții, bineînțeles, dar mai presus de toate cadrele medicale, pentru că aceștia sunt oamenii cu care în primul rând contactează gravida și apoi lăuza, în care are încredere și care de cele mai multe stau foarte prost la capitolul alăptare.
De unde să se informeze? Sursa surselor sunt recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF. Consultanții în alăptare nu au inventat bicicleta, ei se informează tot de acolo și toate recomandărilor lor își au rădăcinile în recomandările acestor două organizații care investesc în studiile despre alăptare.
SUSȚINEREA. Ceea ce ar însemna acordarea suportului și al susținerii mamelor care alăptează. Cum? Prin oferirea de informație veridică, profesionistă, care va ajuta mama să depășească dificultățile în alăptare și nu îi va crea altele noi, prin crearea grupurilor de susținere a alăptării, prin susținerea morală a mamelor care întâmpină dificultăți în alăptare.
COLABORARE. Cred cu tărie că atunci când medicii vor lucra braț la braț cu consultanții în alăptare, vor vedea în ei un aliat, lucrurile se vor mișca mult mai rapid în direcția „alăptare”. Asta o demonstrează și practicile altor țări ca de exemplu Canada sau SUA unde consultanții în alăptare fac parte oficial din echipa maternităților.
Una dintre cele mai populare și dezaprobatoare întrebări la adresa consultanților parvenită din partea medicilor este „aveți studii medicale?”. Nu! Pentru că alăptarea nu este o boală, pentru că consultanții nu tratează, nu indică preparate sau proceduri medicale și nici nu le anulează pe cele indicate de medici. Rolul consultantului este să informeze și să ofere sprijin. Din fericire avem tot mai mulți medici care ne susțin, cărora le suntem recunoscătoare pentru acest lucru, pentru profesionalismul lor, deschiderea lor inclusiv de-a învăța lucruri noi despre alăptare.
Ce pot face mamele pentru a promova alăptarea? În primul rând să se informeze din surse sigure și să-și trăiască propria istorie de succes în alăptare. Să alăpteze ori de câte ori este nevoie. Alăptarea în public (care mereu poate fi discretă) este cea mai bună promovare. Atât timp cât ne ascundem în case și mașini ca să alăptăm, atât timp cât oamenii nu văd femei alăptând, acest proces va fi privit ca ceva bizar, din simplu motiv că ochiul public nu este obișnuit cu imaginea unui copil atașat la sân.
Ceea ce mai pot face mamele este să ofere sprijin și să-și împartă experiența proprie pozitivă legată de alăptare, proaspetelor mame sau gravide. Să distribuie informație veridică despre alăptare, să facă parte din grupuri de sprijin al alăptării.
Ce poate face un proaspăt tată pentru a susține soția lui care alăptează? Să-i asigure confort psihologic, să o ajute și să aibă grijă de ea mai ales în prima perioadă de după naștere care e una dificilă pentru orice femeie. Grijă înseamnă somn, odihnă, mâncare, liniște, încurajarea. Ce mai poate face un tată? Să „apere” mama de insistența rudelor de-a oferi sfaturi legate de alăptare și e îngrijirea copilului, să apeleze la un consultant în alăptare dacă este nevoie, dar să și meargă cu soția lui încă gravidă la cursuri și ateliere despre alăptare. Bărbații sunt cei care memorizează mai multă informație de acolo, din simplu motiv că nu sunt supuși schimbărilor hormonale prin care trece gravida și apoi lăuza. Puteți fi mai utili decât poate credeți.
Ce pot face rudele femeilor care alăptează? Și aici mă refer mai ales la soți, mame, soacre și alte rude apropiate care contactează des cu mamele. Dacă vor să ofere un sfat, să se asigure mai întâi că informația pe care o dețin este una de ultimă oră și coincide cu recomandările OMS și UNICEF. Dacă nu sunt sigure de acest lucru, dar totuși vor să ajute, ar putea apela la sprijinul unui consultant în alăptare. În acest caz, mai rău decât lipsa de informație este informația eronată. Cunosc o mulțime de mame care au renunțat la alăptare sau și-au creat probleme în această privință tocmai din cauza sfaturilor venite de la rude și presiunii pe care acestea o exercită asupra mamelor.
Ce pot face autoritățile și angajatorii pentru a susține alăptarea? Să amenajeze locuri destinate mamei și copilului, acolo unde bebelușii pot fi schimbați, alăptați, unde mama se poate spăla pe mâini și beneficiază de liniște. Să îi ofere mamei posibilitatea inclusiv financiară pentru a-și îngriji copilul, a se afla lângă el și pentru a-l alăpta cel puțin doi ani, așa cum recomandă OMS-ul.
„Alăptarea este un dar pe care mama și-l face ei, copilului și naturii” Pamela Wiggins
Anastasia Popescu
pre-consultant în alăptare
fondatoarea „Mămica Alăptează”
Notă! Părerile expuse de autor în editorial nu coincid neapărat cu poziția oficială a proiectului Mămica Alăptează
