„Decalogul unei mame” din inima Anastasiei Popescu
În
primele zile ale lunii martie am lansat proiectul „Decalogul unei mame”. Zece
mame și-au scris poruncile maternității din inima și experiența lor. Ne-au
împărtășit greșelile și speranțele. Aceste mame, inevitabil, m-au inspirat și,
dacă tot am provocat zece femei să își scrie decalogul, am zis: de ce să nu îl
scriu și eu? Ca să nu rămân un cizmar fără cizme și pentru că într-o seară
târzie decalogul meu maternal a curs în gândurile mele de la sine, am decis
să-l împărtășesc cu voi.
Ce
ține de greșeli. Evident că le-am făcut și încă o să le fac. E imposibil fără
ele. Greșelile mele au pornit din dorința, deja nesănătoasă, de a le face pe
toate corect, de a-mi proteja copilul de toate, de a-l hiperproteja. Aceste
lucruri nu au făcut bine nimănui, ba din contra, dar am avut nevoie de timp ca
să învăț că nu e nevoie și e mai dăunător pentru toți. Am încercat să stau
non-stop cu copilul meu și de aici se năștea frustrare, oboseală, vinovăție,
agresivitate chiar. Tocmai de aceea am înțeles că fiecare mamă are nevoie de o
pauză, oricât de mică. Are nevoie de ritualurile ei prin care se încarcă și
revine.
Referitor la proiectul pe care l-am lansat, „Decalogul din inima unei mame”, am
ales intenționat femei și mame foarte diferite, atât ca activitate
profesională, cât și în ceea ce privește metodele de creștere și educare a
copiilor. Am vrut să spun prin asta că mamele sunt minunate, oricum ar fi ele.
Că dacă mamele își cresc copiii prin iubire, asta e cel mai important lucru,
fie că au copiii regim sau nu au, fie că stau acasă cu mama ori cu bona, fie că
mama e mai severă sau mai libertină. Mamele sunt lumea în care ne formăm și din
care venim. Mamele creează oamenii de azi și de mâine. Se zice că noi ne alegem
mamele, anume pe acelea de care avem nevoie, iar copiii noștri, la rândul lor,
ne-au ales pe noi.
Mai jos vă las micul meu decalog
și vă provoc să-l scrieți și voi pe al vostru, folosind hashtagul #DecalogulUneiMame.
„Decalogul unei mame” din inima
Anastasiei Popescu
Porunca
I - Protejează-l, în
primul rând, de tine. Nu-i transmite lui durerile și rănile tale.
Porunca
II - Iubește-l. Orice ar
face. Pur și simplu iubește-l și spune-i asta ori de câte ori ai ocazia.
Porunca
III - Respectă-l că pe
egalul tău și un pic mai mult.
Porunca
IV - Ascultă-l. De când
se naște, îți vorbește. Doar să vrei să asculți.
Porunca
V - Ascultă-ți inima.
Ea știe și simte mai bine decât oricine. Fii tu și el va deveni el.
Porunca
VI - Vorbește-i despre
ce se întâmplă, despre cum te simți, despre ce simte el.
Porunca
VII - Fă-ți timp pentru
el. Oricât de obosită și ocupată ai fi.
Porunca
VIII - Fii alături. Mereu.
Orice s-ar întâmplă. Nu-l critica și nu-l judeca. Fii, pur și simplu, alături.
Dăruiește-i posibilitatea să înțeleagă singur. Și atunci experiența îi va veni
din inimă, nu prin urechi.
Porunca
IX - Dăruiește-i mici
bucurii. Dansează cu el, cântă, desenează, gătește, învârtește-l, citește-i,
respiră cu el.
Porunca
X - Ai încredere în el.
Lasă-l să greșească, să aleagă, să il doară. Ai încredere și va avea și el.
Anastasia Popescu
pre-consultant în alăptare
fondatoarea „Mămica Alăptează”
